Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe

Home

  • Cea mai bună zi din viața ta este aceea în care decizi că viața ta îți aparține doar ție. Fără scuze și fără pretexte. Fără cineva pe care să te poți sprijini, baza, sau pe care să îl poți acuza. Darul este al tău – este o uimitoare călătorie – și doar tu ești responsabil pentru ceea ce trăiești. Aceasta este ziua în care călătoria începe cu adevărat.

  • Dacă urmărim cu atenție,  o să vedem cum, aproape invariabil , când discutăm cu cineva despre chestii ample, interlocutorul nostru se va refugia în particula „eu”.

    Nu contează subiectul, nu contează conținutul sau nivelul. Este suficient să se ajungă într-un punct unde este posibil, sau doar crede că poate distorsiona discuția și omul acela va începe să vorbească despre el.

    Până la urmă omul acela este modest: are doar un punct de vedere! Închipuiți-vă, dacă ar avea o dreaptă de vedere, un cerc, un pătrat!? Mai multe puncte de vedere!? Ferească Sfântul!

  • Fericirea înseamnă să fie vineri seara. Să simt cum prin fereastra întredeschisă răzbate miros de iarnă, care o plagiază pe biata primăvară. Să-mi lipesc, rând pe rând, de cerul gurii pătrățelele unei ciocolate amărui. Să văd un film romantic cu happy end. Sau să citesc o carte bună și să ascult muzică veche, la fel de bună. Să mă trezesc, mâine dimineață, cu soarele în fereastră și cu un dor nebun de omăt. Să uit că peste două zile e, din nou, luni. Dar cât de departe mi se pare, acum,ziua de luni!

  • Arăt bine? Vreau să știu adevărul! Nu suport minciunile! spuse ea terminându-și machiajul atent elaborat.

    El tăcea, cumva surprins.

    – Întradevăr, nu poți cunoaște o femeie cu adevărat decât când iese de la duș, își zise, desigur în gând.

  • De câte ori ne credem a fi în centrul universului, universul se răsucește și cu un aer ușor distrat ne întreabă: nu vă supărați, îmi mai puteți spune o dată cum vă numiți?

  • Azi nu iubesc altfel. Azi iubesc așa cum știu: cu timp sau far’ de timp, nemăsurat, cu inocenta încă nepierduta. Azi iubirea are iz de poveste. E cu a fost odată si pan’ la adânci bătrâneți. Azi vreau sa cred ca pot fi o Cosânzeana cu parul mângâiat de soare si cununa din ghiocei. Iar tu, un făt frumos cu buzunarele chimirului pline cu praf de stele, cu vorbe in forma de trifoi, cu parfum de levănțica.

  • Umorul este cumva un fel de a fi. Cere eleganță, vocabular, conexiuni rapide și multiple, un fel de frumusețe în exprimare, intonație și mimică bine dozate. Simțul umorului cere o anumită maturitate interioară, fără ca aceasta să-ți atrofieze bucățica aia de naivitate hazlie cu care te-ai născut.